Liderii UE au convenit la summitul de la Bruxelles MĂSURI mai stricte împotriva migraţiei ilegale

Liderii Uniunii Europene au convenit la summitul de la Bruxelles o serie de măsuri menite să reducă numărul migranţilor care sosesc ilegal pe teritoriul UE.

‘Vom acţiona pentru a întări frontierele noastre externe şi a preveni migraţia ilegală’, a declarat după summit preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vineri la primele ore ale dimineţii, potrivit dpa.

Măsurile convenite includ iniţative de întărire a protecţiei infrastructurii la graniţa dintre Bulgaria şi Turcia, prin camere de supraveghere şi turnuri de pază cu supraveghere electronică.

Statele UE vor de asemenea să faciliteze recunoaştere reciprocă a returnărilor, într-o tentativă de a creşte numărul acestora, a mai spus Von der Leyen.

Înaintea reuniunii, cancelarul austriac Karl Nehammer ceruse alocarea a 2 miliarde de euro din bugetul UE pentru construirea unui gard la frontiera Bulgariei cu Turcia. O parte din ţările membre au mărit presiunea pentru o astfel de soluţie, la care nu se face însă referire explicită în textul declaraţiei adoptate.

La sfârşitul summitului, Nehammer şi-a exprimat totuşi satisfacţia: ”Avem angajamentul că toate ţările situate la frontierele externe vor fi luate în considerare de Comisie atunci când va fi vorba de protejarea acestor frontiere externe”, a spus el, citat de AFP, salutând o ”claritate fără precedent!”.

”Avem angajamentul clar al Comisiei pentru a susţine proiecte-pilot atât în Bulgaria, cât şi în România”, a adăugat Nehammer.

Dezbaterea privind migraţia a revenit pe unul din primele locuri în agenda europeană odată cu creşterea numărului de sosiri ilegale (cu 64%, potrivit Frontex) şi de cereri de azil (cu aproape 50%) în UE în 2022, la care se adaugă circa 4 milioane de refugiaţi ucraineni, cea ce a pus sub presiune capacităţile de primire ale unor state.

În declaraţia lor finală, citată de AFP, cei 27 cer Comisiei să ”finanţeze măsuri care să contribuie în mod direct la controlul frontierelor externe ale UE” şi să ”mobilizeze imediat fonduri europene substanţiale şi mijloace pentru a ajuta statele membre să îşi întărească capacităţile şi infrastructurile de protejare a frontierelor, mijloacele de supraveghere, mai ales aeriană, şi echipamentele”.

Preşedinta Comisiei a evocat vineri finanţarea posibilă de ”infrastructuri mobile şi fixe, vehicule cu camere de supraveghere, turnuri de pază cu supraveghere electronică”.

Dornici să scadă numărul de sosiri ilegale şi să îl crească pe cel al returnărilor, şefii de state şi de guvern din UE şi-au afirmat voinţa de a utiliza ”toate instrumentele pertinente” pentru a determina – mai ales prin măsuri restrictive în materie de vize sau ajutor pentru dezvoltare – ţările de origine şi de tranzit să îşi preia resortisanţii.

Şeful diplomaţiei UE, Josep Borrell, a avertizat în privinţa unei ”Europe fortăreaţă”. ”Le putem cere (ţărilor) să îşi preia migranţii ilegali, dar trebuie să oferim căi de migraţie legală. Mai întâi, pentru că Europa are nevoie de migranţi. Şi, în al doilea rând, pentru că este cea mai bună modalitate de a trata cu partenerii noştri din lume”, a afirmat el.

La summit, statele UE au aprobat în mare măsură planurile Comisiei de a permite subvenţii mai flexibile pentru tehnologiile verzi pentru a ajuta industria europeană în competiţia cu SUA şi China, mai notează dpa, potrivit Agerpres.

Potrivit declaraţiei adoptate vineri, statele UE trebuie să poată oferi beneficii fiscale pentru industriile de importanţă strategică.

Sume suplimentare din fondurile actuale ale UE vor fi disponibilizate pentru sprijinirea anumitor sectoare astfel încât concurenţa între ţările UE să nu fie distorsionată. Nu există nicio menţiune despre contractarea unei noi datorii comune.

Liderii europeni au mai convenit că sunt necesare măsuri suplimentare pentru combaterea deficitului de mână de lucru calificată, şi asupra importanţei aprovizionării cu materii prime. Acest subiect va fi abordat mai în detaliu la viitorul summit UE din martie.

Liderii UE au chemat totodată Serbia şi Kosovo să îşi normalizeze relaţiile după recentele tensiuni.